Nevii melanocitari congenitali

Alunițele cu care ne naștem poartă numele științific de nevi melanocitari congenitali.

Ce sunt nevii melanocitari congenitali?

Nevii melanocitari congenitali sunt tumori benigne ale pielii, prezente deja la naștere sau apărute în primele săptămâni de viață, care cresc proporțional cu dezvoltarea copilului.

Nevii melanocitari congenitali se clasifică în funcție de dimensiune:

• mici: sub 1,5 cm,
• medii: între 1,5 și 20 cm,
• mari: între 20 și 40 cm,
• giganți: peste 40 cm.

Aceste dimensiuni se referă la mărimea estimată la vârsta adultă.

Cât de frecvenți sunt nevii melanocitari congenitali?

Nevii melanocitari congenitali mici sunt relativ comuni (1 din 100 nou-născuți), în timp ce cei mari și giganți sunt rari (1 la 20.000-50.000 de nou-născuți).  

Cum apar nevii melanocitari congenitali?

Nevii melanocitari congenitali se dezvoltă din melanocite – celulele responsabile de producerea pigmentului melanic (pigmentul care oferă culoarea pielii și protejează de radiațiile ultraviolete).

În anumite cazuri, apar mutații genetice spontane care determină proliferarea localizată a acestor celule. Aceste mutații nu sunt ereditare, ceea ce înseamnă că nu se regăsesc în toate celulele corpului, ci doar în anumite celule ale pielii, și nu se transmit genetic.

Cum se prezintă nevii melanocitari congenitali?

Nevii melanocitari congenitali se prezintă sub forma de pete pigmentate maronii, de obicei prezente la naștere sau apărând în primele 2-3 săptămâni, cu localizare oriunde pe piele. În timp devin mai închiși la culoare, pot deveni elevate și uneori cu o suprafață rugoasă, verucoasă sau papilomatoasă. De obicei au o culoare maronie deschisă până la închisă, sau chiar neagră, frecvent cu păr excesiv.

În timp pot să apară noduli de proliferare, mai ales în nevii mai mari, excrescențe rotunjite sau ovale, de consistență moale și de obicei de culoare mai deschisă.

Nevii melanocitari congenitali mari și giganți pot acoperi o suprafață mare a pielii și de multe ori asociază așa numitele leziuni satelite – leziuni mai mici în jurul nevilor principali.

Există risc de cancer de piele?

Da, există risc de dezvoltare a melanomului în nevii melanocitari congenitali, însă acesta este, în general, redus – estimat la aproximativ 1–2% atunci când sunt luați în considerare toți nevii congenitali la un loc. Totuși, riscul variază semnificativ în funcție de dimensiunea leziunii.

• Pentru nevii melanocitari congenitali mici, riscul este foarte mic
• În schimb, pentru nevii congenitali giganți, riscul este mai mare, în special dacă sunt însoțiți de mai mulți nevi sateliți, ajungând până la 10-15%.

Există și alte riscuri?

• Da, la copiii cu nevi melanocitari congenitali mari și giganți sau nevi congenitali multipli, există risc de melanoză neurocutanată, ceea ce presupune acumularea de melanocite în membranele creierului și măduva spinării. Acest lucru este întâlnit mai ales în cazul nevilor congenitali de dimensiuni mari, mai ales dacă sunt localizați pe axa posterioară a corpului, pe linia mediană (pe cap, gât sau zona coloanei) și dacă prezintă multipli sateliți.
• Copii cu melanoză neurocutanată pot fi simptomatici sau asimptomatici. În cazurile simptomatice, manifestările apar de obicei în copilăria timpurie, de obicei sub 2 ani și se prezintă cel mai frecvent cu simptome ca dureri de cap, tulburări de vedere, grețuri, vărsături, fontanelă proeminentă sau convulsii. Există și riscul apariției melanomului în sistemul nervos central.
• Din aceste motive, copiii cu nevi congenitali mari și giganți ar trebui supuși unei evaluări prin Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) a creierului și măduvei spinării în primele 4-6 luni de viață și urmărire regulată.

Evaluarea nevilor melanocitari congenitali

Dermatoscopia periodică este o tehnică non-invazivă, rapidă și cost-eficientă pentru evaluarea nevilor congenitali. Această metodă permite diferențierea nevilor congenitali de leziunile de altă natură și permite depistarea precoce a modificărilor suspecte. În cazul unor modificări suspecte se va indica biopsia pentru excluderea dezvoltării unui melanom.

Mai ales în cazul nevilor congenitali mai mari, la fel de importantă este palparea leziunii, întrucât modificările mai profunde nu pot fi identificate prin dermatoscopie.

Care sunt semnele de alarmă pentru dezvoltarea unui melanom într-un nev melanocitar congenital?

În evoluția nevilor congenitali, pot apărea noduli de proliferare, care sunt formațiuni benigne frecvente, mai ales în leziunile mari. Deși în cele mai multe cazuri acești noduli nu sunt periculoși este important de știut că uneori pot semăna clinic cu o transformare malignă, motiv pentru care necesită evaluare dermatologică atentă și, în anumite cazuri, chiar biopsie pentru a exclude un melanom.

Semnele de alarmă care pot sugera o posibilă transformare malignă includ:

• Apariția unui nodul unic, ferm la palpare
• Ulcerația leziunii
• Creșterea accelerată, continuă
• Sângerarea spontană.

Chiar și în cazul nevilor congenitali mici, modificări precum:

• Creștere rapidă sau asimetrică,
• Apariția mai multor culori într-o leziune
• Margini neregulate
• Dezvoltarea unei componente proeminente, ferme

reprezintă semne de avertizare și necesită consult dermatologic.

Managementul nevilor melanocitari congenitali

Decizia terapeutică trebuie luată în urma unei discuții atente cu familia, având în vedere echilibrul între beneficiile și riscurile oricărui tratament propus. În prezent, nu există un consens clar în ceea ce privește indicația universală pentru tratament activ versus monitorizare.

Urmărirea periodică, fără intervenție imediată, poate reprezenta o opțiune potrivită în multe cazuri.

Totuși, decizia trebuie să ia în considerare nu doar reducerea riscului de melanom, ci și:

• impactul estetic, social și psihologic, mai ales în cazul leziunilor mari localizate în zone vizibile,
• riscurile asociate intervenției chirurgicale extinse, inclusiv cele legate de anestezie.

Deși tratamentul chirurgical poate scădea teoretic riscul de malignizare, este important de subliniat că excizia nu elimină complet acest risc. În cazul nevilor congenitali mari sau giganți, există și riscul de melanom la nivelul sistemului nervos central, un risc independent de prezența sau excizia leziunii cutanate.

Intervenția de excizie este, în general, simplă în cazul leziunilor mici. Însă, atunci când vorbim despre nevi congenitali mari sau giganți, tratamentul presupune adesea intervenții laborioase, uneori realizate în mai multe etape, care pot necesita reconstrucții complexe de chirurgie plastică.

Există și alte opțiuni terapeutice mai puțin invazive, precum dermabraziunea, chiuretajul, peelingurile chimice sau tratamentele laser. Totuși, pentru aceste metode, datele disponibile în literatura medicală sunt limitate. Este important de subliniat că aceste proceduri nu reduc riscul de melanom și nu sunt lipsite de riscuri. Pot apărea tulburări de pigmentare, formarea de cicatrici sau recurența leziunii tratate.

Măsuri generale de îngrijire

Fotoprotecția este esențială pentru pacienții cu nevi melanocitari congenitali. Se recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, purtarea de haine cu rol de protecție și utilizarea corectă a cremelor cu factor de protecție solară ridicat (SPF 50).

Pentru a preveni uscăciunea sau iritarea pielii afectate, este importantă o igienă delicată, folosind săpunuri blânde, precum și aplicarea regulată de emoliente pentru menținerea unei bariere cutanate sănătoase.

În cazurile în care părul excesiv este prezent pe leziune și creează disconfort, acesta poate fi tuns periodic, cu grijă, evitând metode agresive de îndepărtare a firelor de păr.

Mesaj pentru părinți

Nevii melanocitari congenitali nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare permanentă, însă în cazul leziunilor mai mari, evaluarea și urmărirea periodică este esențială, mai ales în primii ani de viață. Monitorizarea atentă nu este opțională, ci o măsură importantă de prevenție și siguranță. Vă încurajăm să discutați cu dermatologul copilului dumneavoastră despre planul optim de tratament și supraveghere, adaptat fiecărui caz în parte.

Referințe

1. sursa imagine: https://goldielynnimagery.com/gcmn-ncm-support-story/
2. 1. Macneal P, Syed HA, Patel BC. Congenital Melanocytic Nevi. [Updated 2024 Dec 2]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563168/
3. 3. Navarro-Fernandez IN, Mahabal GD. Congenital Nevus. [Updated 2023 Jul 31]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559270â
4. 3. Kinsler, V., Bulstrode, N., Calonje, J., Chong, W., Hargrave, D., Jacques, T., Lomas, D., Sebire, N., & Slater, O. (2017). Melanoma in congenital melanocytic naevi. The British Journal of Dermatology, 176(5), 1131. https://doi.org/10.1111/bjd.15301
5. 4. Islam, M. P. (2014). Neurocutaneous melanosis. Handbook of Clinical Neurology, 132, 111-117. https://doi.org/10.1016/B978-0-444-62702-5.00007-X
6. 5. Mologousis MA, Tsai SY, Tissera KA, Levin YS, Hawryluk EB. Updates in the Management of Congenital Melanocytic Nevi. Children (Basel). 2024 Jan 2;11(1):62. doi: 10.3390/children11010062. PMID: 38255375; PMCID: PMC10814732.