Dermatita atopică – ce este?
Dermatita atopică este o afecțiune cronică, necontagioasă a pielii, caracterizată prin piele uscată, roșie și iritată, ce se manifestă adesea prin mâncărime intensă. Se intâlnește îndeosebi la copii și bebeluși dar poate afecta pacienți de orice vârstă, numărându-se printre cele mai frecvente afecțiuni dermatologice ale copilului mic. Afecțiunea este cronică, recidivantă, ceea ce inseamnă că nu poate fi complet vindecată dar poate fi ținută sub control cu tratament adecvat.
Ce se întâmplă în piele?
Cea mai importanta funcție a pielii este aceea de barieră de protecție împotriva microbilor, alergenilor dar și a pierderii de apă.
În dermatita atopică, această barieră este alterată, astfel că pielea pierde mai ușor apă și devine mai permeabilă pentru factori externi, cum ar fi detergenții, transpirația sau praful.
Pe lângă funcția de barieră, pielea are un deosebit de important rol imunologic. La pacienții cu dermatită atopică, se constată o hiperreactivitate a sistemului imun, ceea va conduce la reacții exagerate ale pielii în contact cu stimuli banali.
Unii pacienți cu dermatită atopică pot asocia în timp și fenomene de alergizare pe alte aparate și sisteme: alergii respiratorii sau alergii alimentare. La contactul cu alergenul incriminat se eliberează histamină, dar și alte substanțe ce atrag celule inflmatorii ceea ce va determina mâncărime intensă (prurit) și intensificarea leziunilor cutanate.
Rolul microbiomului. Pielea sănătoasă are un microbiom echilibrat, dar în dermatita atopică există o supracolonizare cu Staphylococcus aureus, prezentă la peste 90% dintre pacienți; acest microb produce toxine superantigene, care amplifică inflamația și pot declanșa pusee; de asemenea, scade diversitatea bacteriană „protectoare” (ex: Staphylococcus epidermidis) ceea ce va rezulta în dezvoltarea mai ușoară a infecțiilor cutanate, lucru care agravează inflamația și mâncărimea.
Cauze și factori favorizanți în dermatita atopică
Dermatita atopică are o cauză multifactorială:
- Predispoziție genetică – dacă părinții au alergii (astm, rinită alergică, eczeme), riscul copilului de a dezvolta dermatita atopică crește considerabil
- Piele uscată și sensibilă – barieră cutanată deficitară
- Factori de mediu – frigul, canicula, aerul uscat, transpirația, praful, săpunurile iritante, fibrele din supraelastic și/sau lână, igiena în exces etc
- Stresul – poate accentua episoadele de mâncărime și inflamație
- Factori imunologici: infecțiile, vaccinurile pot declanța un puseu/agrava unul preexistent.
Cum se manifestă dermatita atopică?
Simptomele variază în funcție de vârstă:
- La bebeluși: pete roșii și scuamoase pe obraji, frunte, scalp sau trunchi.
- La copii: leziunile apar frecvent în plicile coatelor și genunchilor, dar și laterocervical
- La adulți: zonele afectate sunt adesea pe mâini, gât sau față.
Adesea se asociaza și leziuni recidivante la nivelul pleopelor, în jurul gurii (dermatita lip–licker), pitiriazis alba (pete albe ce prezinta pe suprafață o scuamă foarte fină), leziuni veziculoase foarte pruriginoase ce afectează fețele laterale ale degetelor (eczema dishidrotică), piele îngroșată cu accentuarea șanțurilor la nivelul zonelor frecvent afectate și scărpinate (lichenificație)
In plus scărpinatul frecvent și pielea uscată favorizează inocularea mult mai ușoară a microbilor și apariția diverselor infecții cutanate bacteriene sau virale.
Cel mai supărător simptom este mâncărimea intensă, care poate afecta somnul și calitatea vietii.
Principii de terapie în dermatita atopică
Îngrijirea zilnică – cheia controlului bolii
Dermatita atopică se poate ține sub control cu o rutină corectă de îngrijire:
- Hidratarea pielii cu creme sau unguente emoliente zilnic, uneori de mai multe ori pe zi, chiar și când pielea pare normală. Produsele fără parfum, coloranți sau alcool sunt cele mai potrivite
- Băi blânde, scurte (5–10 minute) în apă călduță, nu fierbinte, folosind geluri sau uleiuri de spălare speciale pentru piele atopică, fără săpun și ideal, fără parfum. Pielea se usucă prin tamponare ușoară, nu prin frecare.
- Evitarea factorilor iritanți. Este ideal ca hainele care vin în contact direct cu pielea să fie din bumbac sau mătase, nu din lână sau materiale sintetice, spalate fără balsam de rufe, ideal cu ciclu suplimentar de clătire la mașina de spălat.
- Menținerea unui mediu extern optim. Pentru a preveni și a reduce durata puseelor este ideală o temperatură ambientala de 20-21 de grade (chair mai scăzut peste noapte), umiditate 50-60 % și eliminarea din mediu a elementelor care ar putea reține sau dispersa praful.
Tratamentul puseelor
În perioadele de inflamație acută, medicul dermatolog poate recomanda:
1.Creme cu efect antiinflamator (corticosteroizi topici)-se aleg în funcție de vârstă, severitate și localizarea leziunilor. Există un mare grad de îngrijorare în ceea ce privește corticoizii topici datorită reactiilor adverse, însă adminstrați corect aceștia produc o ameliorare promptă a simptomelor, scăzând rapid inflamația. Se admisnitrează pe perioade limitate, doar la indicație medicală și se întrerup treptat pentru a scădea riscul de recidivă.
- Inhibitori topici de calcineurină (tacrolimus, pimecrolimus)- produc o amelioarare mai lentă dar de durată a simtomelor și se pot administra și pentru perioade mai lungi față de dermatocorticoizi. In plus se pot aplica pe suprafete mai sensibile unde corticoizii nu pot fi folosiți timp indelungat (față, pliuri).
- Dispozitive medicale (glutation, bisabolol, ichtiol alb) -sunt la limita dintre produs cosmetic și medicament si au în principal rol antiiflamator sau antimicrobian; se pot asocia terapiei locale, scăzând astfel necesarul de dermatocorticoizi sau în cazuri ușoare pot fi administrate de sine stătător.
- Tratamentul infecțiilor cutanate asociate cu antibiotice locale sau sistemice atunci cand situația o impune. În scopul preventiei episoadelor infecțioase se pot efectua băi cu antiseptice (hipoclorit de sodiu diluat : ½ cana înălbitor de rufe simplu la o cadă plină cu apă călduță), 1-2/săptămănă, câte 5-10 min.
- Împachetările umede (wet wrap therapy)- se folosesc îndeosebi la copii, mai ales atunci cînd suprafața afectată este mare. Practic, pe leziunile inflamate se aplică crema medicament (indicată de medicul dermtolog) și un emolient, apoi un strat de tifon, bandaje sau haine umezite în apă călduță, iar peste acestea un strat uscat. Se mențin pentru câteva ore, uneori peste noapte. Terapia se utilizează perioade limitate de timp, pentru a grăbi remisia simptomelor și a ameliora nivelul de hidratare a tegumentului.
- Fototerapia UVB-narrow band (ultraviolete cu bandă îngustă)-utilizează lămpi și dispozitive ce emit radiații ultraviolete cu lungime de undă foarte bine controlată, ce au efect antiinflamator. Se utilizează de 2-3x/săptămână pentru durata foarte scurtă (de la câteva zeci de secunde la câteva minute) crescând treptat durata de expunere de la o sedință la alta.
- În cazurile severe, care nu pot fi ținute sub control cu terapie locală se pot administra corticoizi sistemici, imunosupresoare sau tratament biologic. Acestea se administreaza sub supraveghere medicală strictă, cu monitorizarea analizelor de sânge înainte și pe parcursul terapiei.
Sprijin psihologic și stil de viață
Dermatita atopică are un impact psihologic și social major, mai ales la copii. Este important de menționat că boala nu apare din neglijență, ci de multe ori este agravată de un exces de igienă. Nu este o afecțiune contagioasă, dar scarpinatul frecvent poate favoriza suprainfecțiile. Cu toate că dermatita atopică are o tendință de amelioare o dată cu creșterea în vârstă, se păstrează o tendință către piele uscată și sensibilă, astfel că tot timpul vor trebui alese produse de ingrijire blânde, fără iritanți.
În concluzie, dermatita atopică necesită îngrijire constantă și răbdare, dar cu un plan personalizat și monitorizare medicală, majoritatea pacienților pot duce o viață normală și confortabilă.
Clinica noastră oferă evaluare dermatologică completă și recomandări adaptate fiecărui pacient, indiferent de vârstă.
Programează o consultație cu medicii noștri dermatologi — te vom ajuta să găsești echilibrul potrivit pentru pielea ta.
by dr Nicoleta Alecu – medic specialist dermato-venerologie cabinet dermatologie BrightSkin Cluj-Napoca și Florești
