Alergia la soare este un nume larg dat unui grup polimorf de afecțiuni cutanate ce apar dupa expunere la soare sau la alte surse de radiații ultraviolete (ex: solar). Leziunile cutanate pot varia ca și severitate și pot fi sau nu însoțite de manifestări generale.
Care sunt cele mai frecvente forme de alergie la soare?
Alergiile la soare pot îmbrăca multe forme dintre care cele mai frecvente sunt:
Erupția polimorfă la lumină
Apare mai frecvent la pacienți de sex feminin, copii și adolescenți.
Debutează de obicei la cateva ore după expunerea la soare.
Leziunile apar strict pe zonele care au fost expus. Ele au aspect polimorf, putând coexista papule eritematoase (leziuni de mici dimensiuni, ieșite din planul pielii), pete și vezicule.
Leziunile sunt însoțite frecvent de senzație de mâncărime și/sau usturime. Leziunile apar la primele expuneri la soare din sezonul cald. Ulterior pielea tinde să se “obișnuiască” cu expunerea la UV-uri și erupțiile scad în intensitate.
sursă foto: https://www.nhs.uk/conditions/polymorphic-light-eruption/
Reacțiile fotoalergice/fototoxice
Acestea apar prin interacțiunea unei substanțe chimice aplicată pe pielea sau prezentă în piele (secundar ingestiei) cu UV-urile.
In primul cazul, frecvent implicate sunt unele medicamente topice (ex: AINS: diclofenac, ibuprofen; retinoizi etc), parfumurile, contactul cu unele plante (ex păstârnac, fenicul, lămâie, muștar etc).
sursă foto: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2213510313000067
În reacțiile fotoalergice/fototoxice postconsum general (pe gură sau injectabil) al unor medicamente frecvent sunt implicate:
- antibiotice: tetraciclinele (ex doxiciclina), fluoroquinolonele (ex: ciprofloxacin etc)
- antifungice (ex: itraconazol, griseofulvina etc)
- AINS (ex: ibuprofen, ketoprofen, piroxicam etc)
- medicație cardio-vasculară (ex: furosemide, diltiazem, amiodaronă, atorvastatin, hidroclorotiazid etc)
- altele (ex: retinoizi, inhibitori BRAF: vemurafenib etc).
Leziunile pot evolua până la bule de mari dimensiuni și se pot vindeca cu arii de cicatrice și/sau hiperpigmentări persistente.
Reacțiile fototoxice se instalează rapid, în decurs de minute-ore după expunere și afectează doar zonele expuse, în timp de reacțiile fotoalergice apar după 24-72 ore și se pot extinde și în afara zonelor fotoexpuse.
Urticaria solară
Este caracterizată prin leziuni urticariene (plăci de culoare roșie, edematoase, intens pruriginoase) care apar la câteva minute după expunerea la soare/UVuri artificiale și dispar spontan în câteva ore după oprirea expunerii fără a lăsa urme.
Atunci când afectează suprafețe mari de piele poate fi însoțită de dureri de cap, greață, stare de rău și chiar șoc anafilactic. Din fericire, este foarte rară.
Prurigo actinic
Apare pe zonele fotoexpuse, dar se poate extinde și în afara lor. Leziunile sunt sub formă de papule și noduli de culoare roșie. Are componentă genetică și este mai rar în zona noastră geografică.
Cum se stabilește diagnosticul?
Pentru confirmarea diagnosticului foarte importantă este vizita la medicul dermatolog.
În cadrul consultației acesta vă va pune o serie de întrebări pe baza cărora va stabili sau nu o relație de cauzalitate între expunerea la UV (soare sau solar), eventualele substanțe chimice cu care ați intrat în contact și/sau medicamente pe care le-ați folosit.
Este posibil să fie necesară efectuare aunor analize de sânge pentru a exlude alte afecțiuni (ex: lupus eritematos, porfirii etc). Uneori este necesară realizarea unor teste speciale care implică expunerea pielii la lumina cu anumite lungimi de undă și pe anumite perioade de timp. Rareori este necesară prelevarea unei biopsii cutanate.
Cum se tratează alergia la soare?
Cea mai bună terapie în cazul alergiilor la soare este prevenția.
Aceasta constă în limitarea expunerii la soare mai ales în intervalul 10-17.
În plus, se recomandă: statul la umbră, folosirea de haine cu mâneci lungi și pălării cu filtru UV. Pe pielea neprotejată de haine se recomandă aplicarea de produse fotoprotectoare eficiente, cu spectru larg (anti UVA, anti UVB și ideal anti lumina albastră și infraroșu), SPF minim 30.
Cremele fotoprotectoare se reaplică odată la 2-3 ore sau mai des dacă stăm în apă sau practicăm sport intens.
Pe timp de vară este important să verificăm în prospectul medicamentelor utilizate dacă acestea sunt fotosensibilizante și să ne luăm măsuri de precauție suplimentare.
Uneori utilizarea produselor fotoprotectoare nu este suficientă și este necesară fototerapia – procedură prin care pielea este expusă la doze progresiv crescătoare de radiații UV, în mediu controlat, pentru a induce acea “toleranță” la expunere.
Odată apărute leziunile, este importantă vizita la medic care vă va prescrie cel mai probabil un antihistaminic, posibil un produs topic cu corticoizi și/sau un corticoid general (pe gură/injectabil) în formele severe.
Pănă ajungeți la medic, puteți aplica pe zonele cu leziuni apă termală (păstrarea ei la frigider o face și mai eficientă), creme de tip “After sun” (produse fără parfum și coloranți, conditionate de obicei sub formă de loțiune sau cremă gel și care conțin diverse substanțe cu efect antiiflamator).
Dacă senzația de mâncărime este foarte puternică ajută mult dacă luați un antihistaminic.
Consumați apă și nu vă mai expuneți deloc la soare! Dacă asociați simptome generale: durere de cap, greață, vărsătură, dureri abdominale, stare de rău, tulburări de respirație sunați la 112 sau prezentați-vă rapid într-un serviciu de urgențe medicale.
Medici noștri specialiști sunt pregătiți să vă ajute în cadrul cabinetelor BrighSkin din Cluj-Napoca și Florești! https://brightskin.ro/category/consultatii-dermato-venerologie/